MUNTELE
Ţin locul unei pietre din pavaj,
Am ajuns aici
Printr-o regretabilă confuzie.
Au trecut peste mine
Maşini mici,
Autocamioane,
Tancuri
Şi tot felul de picioare.
Am simţit soarele pînă la osii,
Şi luna
Pe la miezul nopţii.
Norii mă apasă cu umbra lor,
De evenimente grele
Şi importante
Am făcut bătături.
Şi cu toate că-mi suport
Cu destul stoicism
Soarta mea de granit,
Cîteodată mă pomenesc urlînd :
Circulaţi numai pe partea carosabilă
A sufletului meu
Barbarilor !
LA MONTAGNA
Tengo il posto di un lastrico del pavimento,
Sono giunto qui
Per una deplorevole confusione.
Sono passati sopra di me
Automobili,
Autocamion,
Carri armati
E tutti i tipi di gambe.
Ho sentito il sole fino alle assi
E la luna
Verso il mezzanotte.
Le nuvole mi premono con la loro ombra,
Per gli eventi pesanti
Ed importanti
Ho fatto i calli.
E anche se sopporto
Con abbastanza stoicismo
Il mio destino di granito,
A volte mi ritrovo gridare :
Circolate soltanto sulla parte carrozzabile
Della mia anima,
Barbari !
THE MOUNTAIN
I keep the place of a stone in the pavement,
I came here
By a regrettable confusion.
They passed over me
Cars,
Trucks,
Tanks
And all kind of legs.
I felt the sun till the axle
And the moon
Around midnight.
The clouds press me with their shadows,
By heavy
And imortant events
I got cornies.
And although I support
With enough stoicism
My fate of granite,
Sometimes I find myself shouting :
Ride only on the roadway
O f my soul,
You, barbarians !
No comments:
Post a Comment