Magda Isanos

TOAMNA

E-atît de frig în mine,-ncît îmi zic,
ca o livadă toamna : " Oare n-am visat
c-a fost frumos şi vară,-n vreme ce nimic
din toate-acestea nu s-a întîmplat ?"

Dar sufletul întocmai ca livada,-i greu
de ramuri frînte, frunze putrede şi spini,
sunt semne că n-a fost la mijloc visul meu
ci-aievea dragostea trecu, lăsîndu-ne străini.

Sau poate şi mai rău : iubirea, ca o floare,
şi-a scuturat petalele pe jos,
şi dorul, fructul ei cel veninos,
se coace-acuma liniştit la soare.


AUTUNNO

Fa cosi freddo in me, che mi dico
come un frutteto in autunno : " Forse ho sognato
che e stato bello nell'estate, mentre niente
di cio non e mai successo ? "

Ma l'anima, proprio come il frutteto e grave
di rami spezzati,di foglie marce e di spine,
sono cenni che non e stato un sogno,
ma veramente l'amore passo, e ci resse stranieri.

O forse peggio : l'amore, come un fiore,
scosse i suoi petali sulla terra,
e il desiderio, il suo frutto velenoso,
sta maturandosi al sole tranquillamente.


AUTUMN

It is so cold inside me, that I tell myself
like an orchard in autumn : " Have I dreamt
that it was nice and summer, while nothing
of that maybe did not happened ?"

But the soul just like the orchard is full of
broken branches, rotten leaves and thorns,
are signs that my dream was real
and indeed love has passed and left us strangers.

Or even worse : love, like a flower,
shook their petals on the ground,
and longing, her poisonous fruit,
now ripens quietly in the sun.