Tuesday, October 5, 2010

Maria Banuş

SOLSTIŢIU

Chiar dacă asta e cea mai lungă noapte a vieţii mele,
chiar dacă-n taină scîncesc :
" Mamă, de ce m-ai lăsat singură, noaptea ? ",
chiar dacă pădurea e plină de cleşti uriaşi, nerăbdători să apuce
chiar dacă mi-e frig în hainele groase
care au luat forma trupului meu învechit,
chiar dacă pun la-ndoială preţul lucrului meu şi strig :
" Doamne, ce-am făcut cu zilele mele ?
Capătul lor se apropie, şi eu unde am fost ?
Săracă-i lucrarea mîinilor mele şi-acum ele îngheaţă - "
chiar dac-aşa îmi e dat
ca, tocmai acum - cînd apa de aur a verii mă-nconjură -
noaptea cea lungă a vieţii mele
să fîlfîie-alături de malu-nsorit ca o cîrpă de doliu -
eu tot am să-ncerc să fiu taumaturgul propriei vieţi ;
am să ridic cîrpa neagră, decolorată,
şi rotind-o în cercuri, lin, liniştit desenate,
deasupra deltei de aur unde colcăie peştii,
unde se-nghesuie smocuri groase de iarbă, de flori,
şi se leagănă cuiburi,
am s-o las să cadă uşor, să se desfacă pe apă,
ca o minusculă paraşută,
s-o ia între ele scînteietoarele braţe lichide,
am s-o fac să fie, să pară, sau să devină
- dar cine mai ştie hotarul acestor dulci şi amarnice vrăji ? -
o frunză de nufăr, senin şi parcă firesc răsărită din apă,
cu lujer lung, unduios şi suplu,
ca un cordon ombilical legat cu pămîntul,
şi-n vîrf am să-i fac să-mbobocească,
alb, mîngîietor, nefiresc de carnal,
floarea de nufăr.


SOLSTIZIO

Anche se questa e la notte piu lunga della mia vita,
anche se di nascosto piagnucolo :
" Mamma, perche mi hai lasciata sola, di notte ? ",
anche se il bosco e pieno di enormi artigli, presti a prendere,
anche se ho freddo nei vestiti spessi
che hanno preso la forma del mio vecchio corpo,
anche se metto in forse il valore del mio lavoro e grido :
" Signore, che cosa ho fatto dei miei giorni ?
Il loro fine e vicino, e io dov'ero ?
Povero e il lavoro delle mie mani e adesso esse stanno gelando -"
anche se sono destinata cosi
che, proprio ora - quando l'acqua d'oro dell'estate mi circonda -
la lunga notte della mia vita
sventola accanto alla soleggiata sponda come un panno di lutto -
io tuttavia provero di essere il taumaturgo della propria vita,
alzero il panno nero, sbiadito,
e girandolo in cerchi tranquili, dolcemente,
sopra la delta d'oro dove i pesci stanno brulicando,
dove si radunano ciuffi spessi d'erba, di fiori,
e galeggiano nidi,
lo lascero cadere lievemente, sciogliersi sull'acqua,
come una piccola paracadute,
per prenderlo tra di loro le splendenti braccia liquide,
lo faro essere, sembrare, o diventare
- ma chi ancora conosce i confini di questi incantesimi dolci e amari ? -
una foglia di giglio, serenamente e naturalmente spuntata dall'acqua,
con stello lungo, ondeggiante e snello,
come un cordone ombelicale collegato alla terra,
e nella cima faro sbocciare,
bianco, carezzevole, insolitamente carnale,
il fiore di giglio.



SOLSTICE

Even if that's the longest night of my life,
even if secretly I cry :
" Mom, why did you leave me alone at night ? "
even if the forest is full clows eager to grasp me,
even if I'm cold in my thick clothes
which took the shape of my old body,
even if I doubt the value of my work, and shout :
" Lord, what have I done with my days ?
Their end is coming, and where was I ?
Poor is the work of my hands and now they freeze -",
even if so I'm destined
as, just now - when the golden water of the summer surrounds me -
the long night of my life
to flutter close to the sunny shore like a cloth of mourning,
I still have to try to be the thaumaturge of my own life ;
I shall pick up the black cloth, faded,
and rotate it in quiet circles, gently,
over the golden delta where are swarming fishes,
where are crowding thick tufts of grass, flowers,
and nests are swaying,
I shall let it fall gently, to loosen on the water,
like a tiny parachoute,
to be taken by the bright liquid arms,
I'll make it be, appear, become,
- but who knows the border of these sweet and bitter spells ? -
a waterlily leaf, serene and naturally sprung from the water,
with long stalk, flowing and supple,
like an umbilical cord connected with the earth,
and I'll make to bloom,
white, caressfull, unusually carnal,
the waterlily flower.


No comments:

Post a Comment