Grigore Vieru

MORŢII

Morţii sunt ca nişte copii.
Trebuie să-i strigi
Seara acasă.
Să-i scalzi
Înainte de somn.
Să le închizi ochii,
Să le săruţi fruntea.
Trebuie să veghezi
Să nu cadă
Din leagănul de lut.
Lăsaţi morţii
Să doarmă în pace
Lîngă roza cea alb-a
Izvorului,
Sub cerul de frunze
Al pomului.
Morţii sunt
Ca nişte copii
Şi fiecare
Îşi are morţii săi.


I MORTI

I morti sono
Come dei bambini.
Bisogna chiamarli
Di sera a casa.
Lavarli
Prima di dormire.
Chiudeli gli occhi
Baciarli la fronte.
Devi vegliare
Di non cadere
Dalla culla di terra.
Lasciate i morti
Dormire in pace
Vicino alla rosa bianca
Della fontana.
Sotto il cielo di foglie
Del albero.
I morti sono
Come dei bambini
E ciascuno
Ha i suoi morti.


THE DEAD

The dead are
Like children.
You have to call them
At home at night.
To wash them
Before sleeping.
To close their eyes,
To kiss their forehead.
You have to watch them
Not to fall
From the cradle of earth.
Let the dead
To sleep in peace
Near the white rose
Of the fountain,
Under the leaf sky
Of the tree.
The dead are
Like children
And each
Has his dead.