Wednesday, June 9, 2010

Ana Blandiana

RESTUL PE MASĂ

Am o deprindere monstruasă aproape
Nu-mi place să fiu datoare nimănui.
Doctorului care mă vindecă îi trimit flori,
Pentru sănătate garoafe
Şi suntem chit.
Ospătarului îi las restul pe masă,
Celui care-mi face un cadou
Îi fac unul mai mare,
Celui care-mi surîde-i surîd,
Celui care-mi rînjeşte-i surîd.
Închei toate socotelile în felul acesta,
Rămînînd deasupra,
Tăind toate punţile
Şi, cîteodată,
Mă cuprinde-o dorinţă nebună
Să fiu recunoscătoare cuiva,
Să mă tîrăsc în genunchi mulţumind,
Să strig : " Nu sunt vrednică
Nici dîndu-mi viaţa să înapoiez bunătate atîta ! "
Dar în urma mea totu-i plătit.


IL RESTO SULLA TAVOLA

Ho un'abitudine quasi mostruosa
Non mi piace di essere in debito con nessuno.
Al medico che mi guarisce li mando dei fiori,
Garofani per la salute
E siamo pagati.
Al cameriere lascio il resto sulla tavola,
A quello che mi fa un regalo
Li faccio uno maggiore,
A quello che mi sorride sorrido,
A quello che mi sogghigna sorrido.
Chiudo tutti i conti in questo modo,
Rimanendo sopra,
Tagliendo tutti i ponti
E, talvolta,
Sento un pazzo desiderio
Di essere grata a qualcuno,
Strisciare sulle ginocchia ringraziando,
Gridare : " Non sono degna
Nemmeno se dassi la mia vita di ritornare tanta gentilezza !"
Ma dietro a me tutto e pagato.


CHANGE ON THE TABLE

I have an almost awful habit
I hate to be in debt with anyone.
To the doctor who heals me I send flowers
Carnations for health
And we are quits.
To the waiter I let the change on the table,
To one who makes me a gift
I make a greater one,
At one who smiles at me I smile,
At one who grins at me I smile.
I close all accounts in this way,
Remaining above,
Breaking all the bridges
And, sometimes,
I feel a crazy desire
To be grateful to someone,
To crowl on my knees thanking,
To shout : " I'm not worthy,
Even if I should give my life, to return such kindness ! "
But behind me all is paid.



No comments:

Post a Comment