John William Waterhouse : Lamia
liman
departe departe
pe unde vor fi cavaleri
senini pe cai negri
tu cauţi liman
străin într-o stranie stare
inelul meu pal
fantomă rotundă
falanga se rupe
în aer rămîne
tu cauţi un timp
pe care eu nu pot să-l nasc
deşi sunt cu tine
trufia se clatină-n scări
argintul vorbeşte
o limbă a mării
pierdut înţeles
al morţilor duble călare
din gînd
degeaba fac larmă lăstunii
intrăm în ţinutul de piatră
profund ca-ntr-un text.
haven
far away far away
where the knights would be
serene on black horses
you are looking for haven
stranger in a strange state
my pale ring
round ghost
the phalax is broking
in the air remains
you are looking for a time
that I can't give birth to
although I am with you
the arrogance is staggering in the footboards
the silver is talking
a language of the sea
lost meaning
of the double deaths on horseback
in the thought
in vain the martins make noise
we enter the land of stone
deeply as if in a text
No comments:
Post a Comment